Martin Schneider (1748 – 1812)

Datorită cercetărilor din ultimii ani a organistului Steffen Schlandt azi avem informaţii şi detalii importante despre familia Schneider şi contribuţia acesteia la dezvoltarea muzicală a Braşovului. Cel mai de seamă reprezentant al acestei familii este cantorul şi compozitorul Martin Schneider.

Născut în anul 1748 la Ghimbav, ca fiu al unui campanator (clopotar), el frecventează din anul 1761 cursurile gimnaziului Honterus unde absolvă clasele superioare. La vârsta de 22 de ani pleacă la Pressburg – Posonium, astăzi Bratislava (Slovacia), pentru a studia muzica. După întoarcerea la Braşov, Martin Schneider devine, în anul 1772, Concantor la Biserica Parohială din Braşov (Biserica Neagră de azi), iar din anul 1774 cantor (Director chori) şi totodată collega la gimnaziu. La data de 6 iulie 1773 se însoară cu Agnetha Lang cu care va avea zece copii. Unul dintre aceşti copii este şi Petrus Gottlieb Schneider, cel care va deveni organist şi constructor de orgi.

Martin Schneider îndeplineşte activitatea muzicală la biserica parohială (Biserica Neagră) până în anul 1792, când devine predicator la biserica evanghelică din Blumăna, ca mai târziu, în anul 1799, să devină predicator superior (Oberprediger) la biserica Bartolomeu. El moare la data de 8 februarie 1812 la Braşov, în urma unui edem.

În ceea ce priveşte activitatea sa muzicală ne sunt păstrate următoarele compoziţii şi tratate muzicale, ce se găsesc la diferite arhive din Braşov şi Sibiu:

  1. Cantată funerară „Ei du frommer Knecht” – 1774, Arhiva Bisericii Negre (ABN)
  2. Patimile după Matei („Passions Historie”) – oratoriu, 1774, ABN. Prima lucrare oratorică compusă la Braşov, scrisă pentru şase solişti (Evanghelist, Isus, Petru, Iuda, Pilat, servitoare), cor şi orgă.
  3. Cantata pentru Vinerea Mare – 1802, ABN
  4. „Praktische Tonkunst” (Principii de bază ale artei muzicale) – patru volume, 1803, Arhiva Naţională Sibiu. Acest tratat de muzică este primul manuscris important scris la Braşov după caietele teoretice copiate de Daniel Croner. Avem astfel deja două tratate muzicale din Braşov, care evidenţează nivelul de pregătire al muzicienilor din oraşul nostru.
  5. Motet funerar „Die Blume pranget und fällt ab” – 1808, găsit la Râşnov şi păstrat astăzi la Arhiva Bisericii Sibiu (ABSB)
  6. Cinci preludii pentru orgă, un vals – fără dată, ABSB

Din câte se cunoaşte până în prezent, următoarele lucrări sunt date dispărute:

  1. Cantata „So schlafe denn selig” – 1776
  2. Cantata „Vater unser Felder Hoffen” – fără dată
  3. Cantata „Lobsinget dem Herrn ihr Glücklichen Beyde” – fără dată

Tot el a fost cel care a prelucrat cartea de corale a Bisericii Evanghelice din Braşov în anul 1779, aceasta bucurându-se de o răspândire deosebită în toată zona, putând fiind găsită şi astăzi în arhivele diferitelor biserici.

Cea mai amplă dintre aceste lucrări este Grundlage zur Praktische Tonkunst für jeden Liebhaber, insonderlich für den angehenden Violinspieler, Singer, Klavierspieler und Orgelspieler, der zugleich die Musikalische Composition lernen will”, manual de teorie muzicală în patru volume ce urma să le fie de folos acelora care doresc să înceapă cu primele noţiuni de teorie muzicală şi gradual să progreseze până la compoziţiile pentru patru voci. Pentru aceştia Martin Schneider a scris acest Compendium după cum stă scris în prefaţa primului volum. Autorul încheie prefaţa volumelor cu dorinţa ca această lucrare să le ajute multora, care din amatori vor deveni cunoscători, menţionând data de 18. Januar 1803 în Kronstadt, Siebenbürgen.

„Exemplele muzicale din interiorul tratatului sunt poate cele mai interesante, datorită faptului că ne oferă un repertoriu, despre care nu am ştiut că există. Muzica de orgă din Braşov la cumpăna dintre secolele XVIII – XIX. Nivelul general al acestor compoziţii pentru orgă nu este unul foarte ridicat, şi totuşi putem găsi printre aceste compoziţii cel puţin cinci lucrări instrumentale care pot fi aşezate lângă orice altă lucrare din acel timp din Europa.“ Steffen Schlandt

Numele Martin Schneider se leagă şi de înfiinţarea primei instituţii muzicale din Braşov care aduna benevol membrii săi în scopul interpretării muzicii, şi anume Collegium Musicum. Această asociaţie s-a constituit din amatori şi profesionişti care se întâlneau de două ori pe săptămână, în auditoriul gimnaziului, pentru a studia un repertoriu care era prezentat ulterior în public, de obicei sâmbăta de la ora 16 la ora 19. Protocolul de început al activităţii s-a semnat pe 24 octombrie 1767 la Braşov şi a cuprins următorii semnatari: Lucas Hermann (organist), cinci gimnaşti orăşeneşti, prefectul gimnaziului, cinci corişti, cinci elevi ai gimnaziului, patru persoane fără funcţie deosebită şi un constructor de orgă. (Schlandt, 2009) Printre cei cinci corişti se regăseşte şi tânărul Martin Schneider, care la acea dată avea nouăsprezece ani. În vederea prezentării unui repertoriu valoros s-au achiziţionat partituri şi stimme la oratorii, 35 de simfonii, s-au primit note în regim de donaţie din lucrările compozitorilor: Hasse, Dittersdorf, Telemann, C.Ph.E. Bach, Hertel, Graun, Bernasconi, Paganelli, Thessarini, Stölzel.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s