Johann Lukas Hedwig (1802 – 1849)

Biografia sa, precum şi cele ale următorilor trei cantori şi compozitori braşoveni le-am putut găsi pe site-ul Societăţii pentru Cultura Muzicală Germană din Sud-estul Europei (Gesellschaft für Deutsche Musikkultur im Südöstlichen Europa e.V.), iar prin bunăvoinţa Roxanei am căpătat varianta în limba română.

Johann Lukas Hedwig s-a născut în 1802, în comuna Hălchiu de lângă Braşov. Încă de timpuriu muzica a avut un impact puternic asupra tânărului băiat, încât, dornic de cunoaştere, a răspuns la îndemnul muzical al profesorului Şcolii Populare din Hălchiu, Georg Rheindt (acestuia dedicându-i mai târziu câteva dintre compoziţiile sale proprii).

În anul 1812 Hedwig a venit la Gimnaziul din Braşov, devenind mai târziu Sängerknabe (Concantor) al bisericii, elev al cantorului Lucas Hermann. A studiat vioara, contrabasul şi câteva instrumente de suflat. În anul 1819 îl găsim deja la Viena, unde studiază la Şcoala de Operă sub îndrumarea profesorilor: A. Jekel (bas general), J. Drechsler (compoziţie) şi J. Blumenthal (vioară). În anul 1823 a primit o slujbă ca şi contrabasist la Opera de la Curte, activând apoi şi ca profesor la Viena.

În 1840 primeşte slujba de cantor şi director muzical la Biserica Parohială din Braşăv (azi, Biserica Neagră), fiind în tot acest timp în strânsă legătură cu biroul profesorilor de muzică al Gimnaziului. Din 1844 activează în funcţia de conducător al claselor de canto de la Şcoala de canto şi vioară din Braşov. Participă la luptele revoluţionare din decembrie 1848, ca membru al civililor, în urma cărora se îmbolnăveşte de febră tifoidă şi moare la 8 ianuarie 1849.

Lucrările lui Johann Lukas Hedwig sunt foarte puţin cunoscute în zilele noastre, chiar şi pentru Transilvania, deşi în timpul vieţii sale acestea erau des cântate. Numeroasele compoziţii ale sale (pe care compozitorul le aminteşte în jurnalul său) au trecut neobservate de cercetătorii ştiinţifici din acest domeniu, ele rămânând netipărite. Astăzi este greu de apreciat importanţa acestor lucrări pentru muzica braşoveană.

Compoziţia sa cuprinde lucrări vocale bisericeşti precum şi lucrări laice, cântece pentru pian, lucrări mai mici pentru orchestră, o operă neterminată şi o bufonerie. Lucrarea sa cea mai importantă, oratoriul „Der Allmacht Wunder” pentru solişti, cor şi orchestră mare (1845 – 1848), a fost ultima dată cântată la Braşov în anul 1902.

Pe de altă parte, cea mai cântată operă de-a sa este „Siebenbürgenlied“(Cântecul Transilvaniei), compusă în anul 1845, căreia i-a fost adăugat ulterior textul lui Max Moltkes, „Siebenbürgen, Land des Segens“(Transilvania, ţara binecuvântării). Acest cântec a fost cântat până în ziua de astăzi din Austria până în Canada de toţi saşii (fiind imnul neoficial al acestora).

Până de curând lucrările lui Hedwig s-au păstrat sub forma manuscriselor în Arhiva Bisericii Negre şi în arhiva bisericii din Hălchiu (manuscrisele au fost trimise către editura muzicală Latzina din Karlsruhe spre a fi tipărite). În ultimii ani au apărut următoarele lucrări din tiparul editurii:

  1. Die Oster-Kantate (Cantata pentru Paşti)
  2. Die Pfingst-Kantate (Cantata pentru Rusalii)
  3. Leichenkantate (Cantată pentru Înmormântare)
  4. Das Festlied (Cântec de sărbătoare)
  5. Der 1. Psalm (Psalmul 1)
  6. Heiliges Lied (Cântecul Sfânt)
  7. Ein Loblied (Cântec de laudă)
  8. Festgesang (Cântecul Sărbătorii)
  9. Der Herr ist König (Dumnezeu este rege)
  10. Der Allmacht Wunder (oratoriul „Minunea Atotputernicului”)
Anunțuri

3 gânduri despre „Johann Lukas Hedwig (1802 – 1849)

    1. Va trimit imediat e-mailul domnului Steffen Schlandt (organist si coordonator al departamentului muzical de la Biserica Neagra) si ii puteti scrie dumnealui in acest sens. Gasiti la Arhiva Audio a festivalului Musica Coronensis cateva inregistrari ale unei cantate (Editia a V-a, 2007) si a Psalmului 1 (Editia a VII-a, 2008), ambele pentru cor, solisti si orchestra.

  1. My name is Valerie, my grandparents,( Catherine Liess, Anna Liess, Martin Liess) left Kronstadt and Heldsdorf in 1912 and 1921, My great aunt often spoke of a distant cousin from Heldsdorf who composed Siebenburgen songs including an „anthem”. Yesterday while I was going through some of her belongings, I came across a paper with his picture and a song he wrote: „Siebenburgen, Land des Siegens”. My email is dizporter522@msn.com if you could reply with any other information? I would like to send pictures

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s