Rudolf Lassel (1861 – 1918)

„Rudolf Lassel s-a născut într-o familie care a preţuit foarte mult cultura şi avea să-l determine de mic să se ocupe de învăţarea pianului şi apoi a teoriei muzicale. Printre profesorii săi îi putem aminti mai întâi pe bunicul său, Franz Lassel, pe Johann Hedwig, (fiul compozitorului Johann Lucas Hedwig),  Friedrich Lurtz (cantorul Bisericii Negre) şi pe Ottomar Neubner (regens chori al bisericii Catolice din Braşov). La gimnaziul  evanghelic (azi Liceul Johannes Honterus) pe care l-a absolvit în anul 1880, Rudolf Lassel a scris deja primele compoziţii prin anii 1876-1877. După bacalaureat, el a plecat la Leipzig pentru a studia teologia şi psihologia. După un an însă a renunţat la aceste materii şi s-a înscris la data de 22 aprilie 1881 la Conservatorul de Muzică. Acest conservator a atras studenţi din întreaga Europă datorită calităţii profesorilor săi. Printre studenţii prezenţi la Leipzig o dată cu Lassel îi putem găsi şi pe braşovenii Gheorghe Dima şi Iacob Mureşianu. Rudolf Lassel a fost elevul lui Salomon Jadassohn (compoziţie şi teorie), Johannes Weidenbach (pian), Heinrich Klesse (canto), Carl Piutti şi Robert Papperitz (orgă). Aprecierile profesorilor la adresa lui Rudolf Lassel sunt consemnate în foaia şcolară de absolvire şi nu se limitează doar la un calificativ, ci evidenţiază explicit calităţile şi competenţele sale. La examenele de absolvire din 19 mai 1882 şi 28 aprilie 1882 desfăşurate la Biserica Sf. Nicolai din Leipzig, Rudolf Lassel a interpretat Preludiul şi Fuga în la major de J.S.Bach şi propriul Preludiu şi Fuga în do minor.  Întoarcerea în Transilvania s-a produs după 7 iulie 1883, dată la care a primit diploma de absolvire.

Până să primească postul de organist la Biserica Neagră,  Lassel a fost profesor la gimnaziul evanghelic din Bistriţa unde a reuşit să ridice nivelul muzical, mai ales în domeniul vocal,  în cei 2 ani de activitate. Postul de la Braşov a devenit liber, datorită faptului că Hermann Geifrig (predecesorul lui Lassel) a fost internat la un ospiciu de psihiatrie şi a trebuit să renunţe la post. Dintre primele măsuri care au îmbunătăţit calitatea muzicii de orgă consemnăm adoptarea unui repertoriu mult mai vast axat pe doi poli importanţi: muzica lui J.S.Bach şi muzica romantică (atunci contemporană). Calităţile de organist ale lui Lassel au fost imediat remarcate şi astfel instrumentul din Biserica Neagră a putut din nou să răsune la posibilităţile sale reale. Postludiul după slujbă a primit o însemnătate mult mai mare fiind anunţat cu câteva zile în avans în paginile ziarului „Kronstädter Zeitung“. Interesant ne pare astăzi faptul că muzica de orgă al lui  Mendelssohn, pe care Lassel a cunoscut-o la Leipzig, nu apare în repertoriul adoptat. Orga Buchholz din Braşov este azi recunoscută drept un instrument de referinţă pentru această muzică. Spre deosebire de programele de astăzi, concertele de orgă din acea vreme au inclus deseori doar părţi dintr-o compoziţie.  Transcripţiile diferitelor teme din alte genuri muzicale s-au bucurat de o mare popularitate. Calitatea de bun improvizator la orgă al lui Rudolf Lassel este astăzi principalul handicap pentru a-l cunoaşte mai bine pe planul compoziţilor de orgă. Din păcate sunt păstrate doar cele două compoziţii mari pentru orgă solo: PRELUDIUL ŞI FUGA ÎN DO MINOR şi FANTAZIA pe coralul „EIN FESTE BURG IST UNSER GOTT”(O cetate puternică este Dumnezeul nostru). Un preludiu de coral pe tema TE DEUM (Grosser Gott wir loben dich / Dumnezeule mare Te lăudăm) şi 121 de preludii mici de coral sunt incluse în cartea de corale publicată în anul 1900 la Sibiu.

Orga a fost folosită şi în două compoziţii importante ca instrument principal: „Die Leidensgeschichte unseres Herrn” (Patimile după Matei) şi „Busslied”(Cântecul căinţei).

În iulie 1912 Lassel a cântat un concert în care a improvizat pe tema coralului „Mai aproape de Tine, Doamne/ Closer to you, o Lord” – ca amintire pentru victimele naufragiului de pe Titanic din aprilie 1912 şi un exemplu elocvent pentru arta improvizaţiei. Au mai existat şi alte ocazii în care Lassel a putut să uimească publicul cu imaginaţia sa bogată şi arta registraţiei.[1]

Contactele sale cu Casa Regală de la Bucureşti au început o dată cu concertele de pian şi orgă din Castelul Peleş, unde a cântat pentru regina Elisabeta. Două dintre poeziile ei au fost transpuse pe muzică de Lassel. Construcţia orgii Rieger din castelul Peleş este de asemenea legată de numele lui Rudolf Lassel.

Aportul lui Rudolf Lassel la dezvoltarea muzicii de orgă din Braşov este dat mai ales prin concertele sale de orgă, în care a generat în rândul publicului interesul pentru acest gen de muzică, care nu fusese foarte popular. Includerea în postludiul slujbei religioase a unei piese reprezentative şi cererea presbiteriului de a cânta înainte de slujbă un preludiu pentru „înălţarea sufletelor” justifică interesul crescut pentru muzica de orgă. Totodată instrumentul din Braşov era în acea vreme (din 1839 până în anul 1914) cel mai mare din Transilvania şi oferea posibilităţi de interpretare practic nelimitate. Cererea lui R. Lassel formulată după 1914 de a modifica orga înspre sistemul pneumatic (referindu-se la nou construita orgă pneumatică din Sibiu) a rămas din fericire nerezolvată. Dorinţa de a modifica tribuna orgii, pentru a permite corului şi orchestrei  să cânte din faţa orgii nu a putut fi îndeplinită decât în anul 1923, la 5 ani de la moartea sa.

Întreaga sa activitate muzicală a gravitat în jurul Bisericii Negre. Corul de elevi înfiinţat de el în anul 1894 (Schülerkirchenchor) după modelul corului din Biserica Sf. Toma din Leipzig (Thomaner) a participat la îmbogăţirea slujbelor religioase şi i-au permis lui Lassel să abordeze un repertoriu bogat şi valoros. Prima cantată de Bach care s-a cântat la Braşov în anul 1907 (Wachet auf ruft uns die Stimme BWV 140) a fost cântată de către acest cor de tineri. Apariţiile acestui cor la diferitele ocazii din Braşov şi Ţara Bârsei au fost un impuls şi pentru alte comunităţi de a crea astfel de coruri.  La reuniunea bărbătească de cântări (Männergesangsverein)  a fost primul dirijor între anii 1889-1902.

Cu acest cor şi împreună cu corul de tineret a reuşit să cânte la Braşov oratoriile „Elias” de Mendelssohn şi „Creaţiunea” de J.Haydn. Activitatea sa pedagogică a cuprins orele de muzică la gimnaziu (pentru care a redactat un manual în 5 volume cu cântece populare şi religioase) şi  ore particulare de muzică la materiile pian, canto şi orgă.

Prin Rudolf Lassel repertoriul abordat la Biserica Neagră s-a îmbogăţit cu lucrările pentru orgă de J.S.Bach şi în domeniul vocal  cu şcoala romantică cu precădere cea germană. Înfiinţarea corului de tineret precum şi colaborarea acestuia cu corul bărbătesc au constituit premisele viitorului cor Bach, care avea să se formeze în anul 1933.

Elevul său cel mai cunoscut a fost Paul Richter, care i-a urmat calea şi a studiat la Leipzig în locul unde Rudolf Lassel începuse în anul 1881.


[1] De exemplu în anul 1916, când i-a prezentat orga impăratului Wilhelm II

(Steffen Schlandt – Muzica de orgă în bisericile evanghelice din Braşov şi Ţara Bârsei. Instrumente, personalităţi muzicale, manuscrise – Braşov, 2011)

Vă las în compania băieţilor din Jugendbachchor care interpretează cântecul păstorilor:

Anunțuri

3 gânduri despre „Rudolf Lassel (1861 – 1918)

  1. Si cand te gandesti ca, nu de mult .la o repetitie am intrebat cu candoarea unui copilas(daca taceam…!):cum de a scris Lassel un cantec despre Kronstadt?A trecut ptin Brasov?Iar acum dupa ce i-am cantat cu atata placere muzica, nu incetez sa ma minunez de ce a putut sa compuna…dulce ignoranta…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s