Viziunea proiectului câştigător

Poate a fost greu să citiţi ceea ce echipa de arhitecţi a pus pe planşe alături de schiţe şi imagini legat de viziunea lor asupra curţii Bisericii Negre (Curtea Johannes Honterus) şi ideea proiectului propus de ei.

Detaliu ce mi-a plăcut din planşele proiectului

Curtea bisericii (parvis / paradisus)

Într-un context general, cel al pieţelor catedralelor medievale răspândite prin Europa, aşa cum se înfăţişează astăzi turistului, curtea Bisericii Negre este excepţia. Prin materialitatea ei frustă, cu rămăşiţele de la macadamizarea din 1884, cu amestecul permeabil de pietriş şi pământ, cu senzorialitatea straturilor lucrate de mână, suprafaţa curţii devine specială, prin modestia ei, în contextul acestei tipologii (de obicei încinse de piatră cubică şi mineralizate până la saturare). Alături de bogatele fronturi istorice care o delimitează, actuala neaducere în contemporaneitate a suprafeţei pietonale, cu toate detaliile tehnice aferente, aproape că te lasă, involuntar, să percepi cu toate simţurile aerul vechi al unui ţesut care şi-a păstrat în linii mari configuraţia spaţială din perioada medievală şi, printr-o neintervenţie benefică, şi atmosfera. Acestui spaţiu cumpătat şi sobru îi sunt evidenţiate şi mai tare trăsăturile simple, prin contrast cu vecinătatea zgomotoasă şi abundenţa vizuală a pieţei comerciale (Piaţa Sfatului/Marktplatz). Din momentul surprinzător în care ai pătruns în curte, te simţi inclus într-o lume veche care are o tăcere plină de cuvinte, într-un spaţiu primar, în miez. În ciuda aparentei simplităţi, nu mai este aproape nimic de adăugat, nu se mai poate adăuga aproape nimic.

Curtea Honterus este un spaţiu aparte. “În jurul bisericii” alegem să nu adăugăm aproape nimic.

Percepţie

În mod neaşteptat, anunţului monumental al siluetei bisericii îi corespunde un spaţiu intim, aproape privat, de linişte fizică şi spirituală.

Suita de spaţii ale curţii se oferă secvenţial ca o serie de surprize, pauze, momente. Biserica şi curtea sunt percepute fragmentat şi atunci privirea se opreşte pe imagini locale: soclul bisericii, trunchiurile teilor, portalurile decorate, baza statuii, accente în paviment (plăci descriptive în paviment, variaţie a pietrişului etc.), detaliile şi accentele locale ale mobilierului urban.

Liniştea domină, chiar şi atunci când bat clopotele sau când copiii umplu curtea. Este un loc al gesturilor primare, fruste şi sincere.

Materialitate

Materialele din sit poartă amprenta timpului, sunt deformate în urma eroziunii şi au căpătat o plasticitate aparte. Gresia naturală, tencuiala, piatra de râu descriu forme fără a defini muchii vii, riguroase. Cromatica este dominată de culoarea caldă a gresiei naturale, completate de culorile pământii, deschise ale “macadamului” şi ale rigolelor.

Granulaţia pietrişului şi forma concasată a agregatului sunt improprii circulaţiei pietonale şi par străine prin muchiile agresive ale pietrişului.  Propunem înlocuirea macadamului existent cu un pietriş calcaros, rotund, cu granulaţia între 5 şi 15 mm în diametru. Stratul de pietriş va avea o grosime redusă (3-4cm), pentru a înlesni circulaţia pietonală. Stratul suport va fi alcătuit din pământ compactat (amestec de pământ, nisip şi var), stropit succesiv în timpul lucrărilor şi stabilizat la suprafaţă cu un pat de pietriş tasat. Din acest strat se va da şi pantă către rigole. Geometria rigolelor va fi corectată acolo unde în prezent este afectată de deformări şi tasări, iar zonele deteriorate vor fi completate cu material refolosit din desfacerea anumitor zone (inclusiv piatra de râu nouă, similară celei existente).

“Covoarele” care marchează portalurile bisericii vor utiliza piatră (gresie) albă de Ighiu, cu suprafaţa periată sau netezită. Dimensiunea lespezilor este la scara elementelor de pavaj existente, din zona portalului vestic sau al celui nordic (Studentenpforte).

Apa

Spaţiul public medieval era străbătut de o reţea extinsă de canale, parţial acoperite cu scândură. Sistemul hidrografic era completat de câteva fântâni. Primăria întreţinea constant această reţea hidrografică urbană: reparaţii, refaceri, curăţire. 3-4 fântâni erau menţinute din bani publici. Apa a fost înlăturată aproape complet din imaginea modernă a oraşului.

Iluminatul public

În contrast cu intensitatea nivelului de iluminare din P-ţa Sfatului, Curtea bisericii va fi iluminată la un nivel mai redus, pentru a susţine atmosfera unui spaţiu intim, liniştit, solemn. Sistemul de iluminat parietal cu lanterne montate pe faţadele caselor este completat de un sistem de iluminare difuză, asigurat de corpuri încastrate în stratul de pietriş. Aceste lămpi din sticlă groasă ce răsar din pietriş iluminează intradosul celor trei tei din partea sudică şi perimetrul bisericii. Partea superioară a bisericii este iluminată printr-un sistem de iluminare arhitecturală, cu corpuri montate pe paramentul bisericii. Iluminatul accentuează ritmul contraforţilor, pentru a evita o iluminare plată, constantă, a faţadelor bisericii.

Vegetaţia

Cei trei tei de pe latura sudică a curţii atenuează masivitatea volumetriei bisericii, aşa cum se percepe aceasta din spaţiul îngust al curţii. Spaţiul dens, umbros şi boltit, de sub coroana teilor, creează prilejul unor locuri de repaus şi contemplare. Intradosul acestor tei este iluminat cu intensitate redusă pe timpul nopţii.

Teii de pe latura nordică completează frontul construit. Sănătatea lor pare afectată şi propunem înlocuirea lor în 2 etape (în urma unei evaluări biologice). Propunem completarea sistemului de vegetaţie cu 3 copaci (tei) care vor fi plantaţi în locurile indicate pe plan, menite să completeze sau să echilibreze percepţia asupra volumetria spaţiului public.

Accesele în Biserica Neagră

Biserica Neagră e înzestrată cu un număr neobişnuit de mare de portaluri. Portalurile au istorii şi identităţi distincte şi poartă denumiri proprii, ce evocă aceste deosebiri:

–        Poarta vestică principală (Westportal)

–        Poarta Sfintei Jertfe (Opfertor)

–        Poarta de Aur (Goldene Pforte)

–        Poarta Căsniciei (Hochzeitstor)

–        Poarta sudică, construită la sfârşitul sec. XV (fost acces principal)

–        Poarta studenţilor (Studentenpforte)

–        Accese din exterior în turn şi cursiva de strajă de la baza acoperişului (accese utilizate cândva de paznicii oraşului)

Pentru a onora şi marca accesele, propunem inserarea în pietriş a unor suprafeţe din lespezi de piatră cu suprafaţa periată (şi alternativ lisă).

Etapizarea lucrărilor de restaurare / reamenajare

Ordinea etapelor:

  1. Descărcarea arheologică (cel puţin a zonelor cu trasee de instalaţii subterane);
  2. Pozarea şi recondiţionarea instalaţiilor subterane: canalizare (menajeră şi pluviala, conducte, cablaje etc.);
  3. Realizarea reţelei pentru iluminat public;
  4. Plantarea vegetaţiei suplimentare;
  5. Restaurarea / amenajarea pavimentului şi a stratului suport;
  6. Finalizarea sistemului de iluminat ambiental şi arhitectural;
  7. Amplasarea mobilierului urban;
  8. Restaurarea imobilelor din perimetrul curţii;

Integrarea / amenajarea curţilor (P-ţa Sfatului 18, Bariţiu 3) poate fi executată independent.

EXHIBIT Arhitectură & ADN Birou de Arhitectură

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s