464 de ani de la moartea lui Johannes Honterus

Nu este un număr „rotund” pentru o comemorare specială, însă m-am gândit să marchez acest 23 ianuarie (ziua naşterii nu este cunoscută, de aceea mă leg de această dată) prin câteva rânduri despre viaţa umanistului şi reformatorului braşovean.

johannes_honterus
Motoul lui Honterus: „Vegheaţi şi rugaţi-vă” (Matei 26:41)

Johannes Honterus s-a născut ca fiu de pielar în Braşovul anului 1498. Douăzeci şi doi de ani mai târziu, în 1520, îl găsim la Universitatea din Viena ca student. În 1522 a primit gradul academic de baccalaureus şi în 1525 titlul de magistru al artelor libere.  Este nevoit să plece din Viena în anul 1529, odată cu asediul turcilor.

Un  moment important al vieţii sale îl reprezintă activitatea sa de profesor la „renumita universitate din Cracovia” din anul 1530. În acelaşi an, până în primăvara anului 1533, Honterus s-a aflat la Basel, Elveţia, unul dintre cele mai importante centre umaniste ale vremii. Aici este locul în care ia contactul cu activitatea tipografică şi editorială, colaborând cu tipografii Heinrich Petri, Johann Bebel şi Michael Isengrin. El a avut, de altfel, legături cu celelalte patru ateliere tipografice de la acel moment din Basel.

Se pare că acea experienţă alături de tipografii elveţieni l-a motivat să se întoarcă, în 1533, în oraşul natal şi să deschidă propriul său atelier tipografic. Prin tradiţie s-au transmis ca ani ai întemeierii primei tipografii din Braşov 1533 – 1535, însă aceste date nu pot fi confirmate de documente ale vremii. O dată sigură pentru începerea activităţii tipografiei o reprezintă anul 1539, an în care apar primele cărţi (păstrate) de sub tiparul honterian.

Fiind ales în anul 1536 senator, Honterus şi-a continuat activitatea sa multilaterală în spiritul ideilor umaniste, el ajungând ulterior chiar reformatorul bisericii saşilor din întreaga Transilvanie. Educaţia a fost unul din domeniile cărora el şi-a dedicat o mare parte din timp şi energie. El reuşeşte să înfiinţeze „Schola Coronensis”, primul gimnaziu umanist din Europa de sud-est, ca în anul 1541 să-i convingă pe conducătorii Braşovului să construiască o clădire nouă pentru această şcoală. După modelul şcolilor din Europa centrală, Honterus a alcătuit, în anul 1543, primul regulament şcolar din ţara noastră, iar în anul 1547 a pus bazele uneia dintre cele mai importante biblioteci din Europa de sud-est. Din păcate, la incendiul din 1689, cea mai mare parte din cărţile valoroase ale acestei biblioteci au ars, iar ce a scăpat în acele timpuri a fost distrus în 1944, sub ocupaţia rusească.

Honterus  a fost promotorul noii concepţii creştine în Braşov, Ţara Bârsei şi toată Transilvania. Astfel, Braşovul a fost, în 1542, primul oraş al Transilvaniei în care s-a introdus slujba evanghelică în limba germană (maternă). În anul 1543 sfatul oraşului Braşov îl însărcinează cu redactarea unui raport în care să prezinte măsurile luate pentru introducerea Reformei.

Pictura "Reformatiunea
Honterus este ilustrat stând jos, lângă masă

Activitarea tipografică era atât de intensă că în anul 1546, la iniţiativa lui Honterus, se întemeiază moara de hârtie de la Braşov. Fiind prima întreprindere de acest gen de pe teritoriul ţării noastre ea a deservit atât tipografiei, cât şi şcolii.

În anul 1544 Johannes Honterus a fost ales prim-preot al bisericii evanghelice din Braşov, iar în 1547 el şi-a adus contribuţia la crearea „Regulamentului bisericesc al tuturor germanilor din Transilvania”. La 23 ianuarie 1549 el şi-a încetat activitatea în oraşul său şi pe acest Pământ, fiind îngropat la Braşov, în interiorul Bisericii Parohiale (azi Biserica Neagră).

Iată ce a scris Martin Luther însuşi despre „Cartea Reformei” a lui Honterus:

„Tot ce doreşti să afli de la mine, vei afla în această carte, cu mult mai bine decât ţi-aş putea scrie eu. Cartea mi-a plăcut deosebit de mult, deoarece este scrisă cu înţelepciune, cu gând curat şi cu credinţă.”

Honterusgrab_Mormant_Johannes_Honterus-Johannes_Honterus_grave

Referinţe bibliografice:

NUSSBÄCHER, Gernot. 1977. Johannes Honterus. Viaţa şi opera sa în imagini. Bucureşti: Editura Kriterion

NUSSBÄCHER, Gernot şi PHILIPPI, Astrid. 1983. Odae cum harmoniis 1548. Reproducere în facsimil. Bucureşti: Editura Muzicală

Anunțuri

Un gând despre „464 de ani de la moartea lui Johannes Honterus

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s